Uniunea Europeana     Guvernul Romaniei   Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice   Instrumente Structurale 2007-2013

POR 2007-2013 a adus locuri de muncă, servicii diversificate și de calitate mai bună, pentru mai mulți utilizatori

04 Martie 2016

Programul Operațional Regional 2007-2013 a avut un impact pozitiv asupra beneficiarilor de fonduri europene arată studiile de evaluare realizate în perioada martie 2014 – iulie 2015 de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Este vorba despre primele studii din România de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltării regionale realizate prin metoda contrafactuală.

Concluziile au fost prezentate joi, 3 martie, în cadrul unei conferințe pe această temă, la care au participat viceprim-ministrul Vasile Dâncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Corina Crețu, comisar european pentru politica regională, foști miniștri ai dezvoltării regionale și alți peste 200 de reprezentanți ai beneficiarilor și organizațiilor implicate în program.

„Avem rezultate foarte interesante: evaluările arată că Programul Operațional Regional 2007-2013 a dus la creșterea numărului de servicii oferite și, cel mai important, a calității lor. Proiectele finanțate au dus și la creșterea locurilor de muncă și a numărului de beneficiari. Practic, programul a adus beneficii în toate domeniile sale de intervenție: sănătate, managementul situaţiilor de urgenţă, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu.

„Cred că ar fi o mare greșeală ca implementarea noii perioade să înceapă cu întârziere, așa cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013. România nu are alta șansă decât să înceapă cât mai curând posibil implementarea actualei perioade de programare 2014 -2020. Este vorba de 22,5 miliarde de euro. România are nevoie de proiecte noi, suficient de mature pentru a începe absorbția de fonduri pentru 2014-2020”, a subliniat comisarul european Corina Creţu.

În total, au fost analizate 11 domenii majore de intervenție (DMI), având la bază date disponibile până în decembrie 2014 privind proiectele finanţate în cadrul programului.

Pentru unele dintre aceste domenii, cum ar fi infrastructura educațională (DMI 3.4), impactul este dublat de un efect de propagare în întreaga comunitate, ceea ce înseamnă că nu doar cel care a atras fonduri beneficiază de activitățile finanțate. De modernizarea unor spaţii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi străine, ştiinţe şi informatică, centre de artă sau facilităţi pentru practicarea sporturilor) se bucură şi elevi din localitate care nu sunt înscrişi în şcoala beneficiară, prin participarea la consorţii şcolare, parteneriate între şcoli etc.

Un alt beneficiu relevant, deşi nu a fost urmărit în mod explicit, este dezvoltarea resurselor umane în proiectele care vizau infrastructura serviciilor de sănătate (DMI 3.1), dotarea echipamentelor pentru intervenții în situații de urgență (DMI 3.3) sau dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală (DMI 4.1).

Pe de altă parte, prin anumite intervenţii s-au obţinut până la data efectuării studiilor de impact doar efecte parţiale, cum ar fi reabilitarea siturilor industriale poluate (DMI 4.2), unde efectele economice ale decontaminării terenurilor poluate încă nu sunt vizibile.

În cazul proiectelor care au vizat îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate (DMI 3.1), s-a constatat că persoanele din zone îndepărtate sau defavorizate au avut un acces mai rapid în special în ambulatorii şi spitale și au beneficiat de o varietate mai largă de servicii şi de echipamente performante. În acest context, principala lecție învățată constă în necesitatea colaborării strânse, pe tot parcursul implementării proiectului, între instituțiile responsabile de domeniile vizate de intervenție, pentru a putea ajusta intervențiile în funcție de condiţiile implementării și pentru a identifica cei mai relevanți indicatori utilizați în măsurarea impactului.


Concluzii ale studiilor de evaluare,
pentru fiecare dintre cele 11 Domenii Majore de Intervenții (DMI)

DMI 1.1. - PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ
Programul Operațional Regional 2007-2013 a influențat pozitiv dezvoltarea și atractivitatea orașelor.
Implementarea proiectelor finanţate prin DMI 1.1 a creat noi locuri de muncă: în orașele participante la program, s-au constatat valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vieții, față de orașele non-beneficiare. Studiul de evaluare arată, de exemplu, că numărul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata șomajului este mai mică cu 0,89%, comparativ cu orașele non-beneficiare.
Centrele urbane care au derulat proiecte prin POR au devenit mai atractive pentru forța de muncă activă și pentru investiții, cu un indice calculat de calitate a vieții mai mare cu 12,7% față de cel din orașele care nu au participat la program.
Punctele tari, în implementarea acestui Domeniu de Intervenție, au fost:
- abordarea policentrică, în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Orientările Strategice Comunitare pentru perioada de programare 2007-2013;
- abordarea integrată şi consultările cu cetăţenii, asociaţiile, ONG-urile, actorii economici şi mediul academic. (anexa)

DMI 3.1. - INFRASTRUCTURĂ DE SĂNĂTATE - „Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate”
DMI 3.1 a produs rezultate concrete pentru persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor şi în zonele îndepărtate sau defavorizate, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate, şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite şi utilizarea de echipamente performante:
- capacitatea sporită de tratament (de exemplu, număr de saloane, paturi etc.), reducerea substanţială a timpului de aşteptare, introducerea în uz a echipamentelor avansate tehnologic, care permit tratamente medicale avansate, îmbunătăţirea infrastructurii de operare (reînnoirea sistemului de utilităţi, modernizarea saloanelor, acces pentru persoanele cu dizabilităţi, obţinerea conformităţii cu standardele în vigoare);
- creșterea numărului de pacienţi trataţi - proiectele care au combinat toate cele trei tipuri de intervenţii (reabilitare, modernizare şi echipare) au înregistrat o creştere a numărului de utilizatori, în perioada 2008-2014, comparativ cu proiectele care au finanţat numai anumite tipuri de intervenţie;
- creșterea gradului de satisfacţie ale pacienților, şi o percepţie pozitivă a schimbării în ceea ce priveşte infrastructurile şi calitatea serviciilor, după implementarea proiectelor. (anexa)

DMI 3.2. - INFRASTRUCTURĂ NECESARĂ PENTRU SERVICII SOCIALE
Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile POR 2007-2013 au avut mai mulți utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidenţiale au înregistrat cel mai mare număr de utilizatori, față de celelalte categorii de centre.
Numărul angajaţilor echivalenţi cu normă întreagă în unitățile finanțate prin POR a crescut, față de cel din instituțiile non-beneficiare.
Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau îmbunătățite, creșterea numărului de utilizatori, îmbunătățirea dotărilor și achiziționarea de echipamente moderne. Persoanelor vârstnice, pacienților cu boli în stadiu terminal și copiilor şi adulților cu dizabilități severe li s-au oferit servicii mai bune în centrele rezidențiale, de zi și de îngrijire paliativă, prin reabilitarea și dotarea spațiilor de asistare, cu respectarea standardelor UE actuale privind cazarea și prin asigurarea de oportunități de incluziune socială.
Nivelul de satisfacție a utilizatorilor față de serviciile, spațiile și utilitățile acestor centre este ridicat, iar percepția de îmbunătățire a serviciilor, facilităților și utilităților, după intervențiile finanțate prin POR, este larg răspândită. (anexa)

DMI 3.3. - INTERVENȚII ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
Studiul indică un efect net pozitiv al proiectelor, în privinţa îmbunătăţirii echipamentelor bazelor operaţionale pentru siguranţa publică, reducerii considerabile a timpului de intervenţie şi a creşterii populaţiei acoperite în cazul situaţiilor de urgenţă.
Astfel, nivelul de siguranţă publică a crescut, ca și calitatea primului ajutor acordat şi disponibilitatea serviciilor de intervenţie în zone izolate sau defavorizate. (anexa)

DMI 3.4.- INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ
Proiectele finanțate prin DMI 3.4. au contribuit la:
- Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie - investițiile dau cele mai bune rezultatele acolo unde resursele alternative (bugetul local și bugetul național) nu permit finanțări de amploare. În particular, în localitățile sărace, unde sunt diferențe mai mari între baza materială a școlilor beneficiare de finanţare prin DMI 3.4 al POR față cele non-beneficiare, analiza a relevat o creştere a gradului de dotare cu logistică în școlile generale care au beneficiat de finanțare cu 5,6% faţă de non-beneficiari.
- Efectul „propagat” al rezultatelor: de modernizarea infrastructurilor educaționale pot beneficia și alți elevi din localitate care nu sunt înscriși în școala vizată de investiții (de exemplu, de laboratoare moderne de limbi străine, științe și informatică, centre de artă sau facilități pentru practicarea sporturilor).
- Facilitarea accesului la educație, în special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități: facilitarea participării elevilor cu diferite dizabilități la educație reprezintă un efect ce poate fi atribuit direct DMI 3.4, atât prin crearea unui mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat pentru elevii cu nevoi educaționale speciale, cât și prin dotarea cu echipamente și materiale de învățare moderne. (anexa)

DMI 4.1. - STRUCTURI DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Principalul efect vizat de intervenţiile din cadrul DMI 4.1 a constat în crearea de locuri de muncă în structurile de afaceri sprijinite. Din analizele efectuate, s-a constatat că există un efect net pozitiv al intervenţiei, confirmat de o serie de indicatori:
- îmbunătăţirea calităţii spaţiilor centrelor de afaceri;
- rata de ocupare a infrastructurilor create a fost de 86% la 31 decembrie 2014;
- au fost create în medie, pentru fiecare proiect, 9 locuri de muncă pentru personalul operativ ;
- în medie 15 microîntreprinderi şi IMM-uri au fost găzduite şi au beneficiat de infrastructura oferită;
- diversificarea serviciilor oferite de centrele de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii acestora;
- dezvoltarea reţelelor: centrele nou create sunt sustenabile prin serviciile furnizate (orientate spre cerere şi inovare) şi prin capacitatea lor de a forma reţele;
DMI 4.1 a contribuit la creşterea locurilor de muncă în firmele locale găzduite în centrele de afaceri, acestea fiind beneficiare ale noilor servicii oferite şi ale reţelelor existente sau nou create. (anexa)

DMI 4.2.- REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE
Se previzionează decontaminarea a 113 ha de teren. Chiar dacă niciun proiect din cele 7 contractate nu era finalizat în momentul analizei, efectele asupra mediului pot fi identificate, ca urmare a finalizării implementării fazei A - decontaminarea solului şi aducerea acestuia în parametri normali. Proiectele finanţate nu au putut finaliza implementarea fazei B, constând în atragerea de investitori şi dezvoltarea de activităţi economice pe situri decontaminate. (anexa)

DMI 4.3.- SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MICROINTREPRINDERILOR
Creșterea numărului de locuri de muncă: în ciuda crizei economice, microîntreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 și-au mărit personalul, în medie, cu 3 angajați, faţă de cele non-beneficiare.
Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performanţe mai bune chiar și la patru ani după finalizarea intervenţiei, menținând cu 2,4 locuri de muncă per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii comparaţi.
Creşterea capacităţii antreprenoriale a beneficiarilor. Aceasta reprezintă cea mai importantă valoare adăugată a DMI 4.3. Analiza calitativă realizată a indicat modificări substanţiale în ceea ce priveşte calitatea produselor, furnizarea de servicii şi adiţionalităţi comportamentale:
- Creşterea capacităţii beneficiarilor POR 2007-2013 de a exploata oportunităţile de piaţă: cu cât microîntreprinderile au fost mai receptive la provocările pieței, cu atât au identificat mai eficient sursele de finanțare prin DMI 4.3.
- Creșterea capacității de orientare strategică şi reorientare - schimbarea domeniului de activitate.
- Creșterea gradului de trecere de la comercializare la producţie.
- Creșterea calităţii producţiei şi furnizarea de noi servicii: antreprenorii beneficiari au făcut modificări substanțiale ale produselor și serviciilor, care au dus la apariția de noi branduri, noi produse, noi oportunități de piață. (anexa)

DMI 5.1.- PATRIMONIU CULTURAL
Efectul principal al intervenţiilor susţinute prin DMI 5.1. este valorificarea potenţialului turistic local, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Aceasta se reflectă în:
- Dublarea numărului de vizitatori la obiectivele de patrimoniu restaurate prin proiectele finanţate - de la 292.677 în 2008, la 623.463 în 2014, reprezentând o creştere de 113%.
- Reintroducerea în circuitul turistic a unor obiective de patrimoniu;
- Revitalizarea turismului cultural;
- Extinderea sezonului turistic;
- Creșterea cu 20,47% a numărului angajaţilor cu normă întreagă la obiectivele de patrimoniu cultural restaurate, de la 293 în 2008 la 353 în 2014. Acesta este un rezultat elocvent, având în vedere restricţiile în angajarea de personal nou, în special în sectorul public, începând cu anul 2011. (anexa)

DMI 5.2.- INFRASTRUCTURA DE TURISM
Creșterea numărului spaţiilor de cazare și a locurilor de cazare nou create: +28,25 camere nou create/beneficiar IMM și +50,42 locuri de cazare nou-create per beneficiar IMM, prin comparație cu unități din turism similare care nu au beneficiat de intervenția DMI 5.2.
Creșterea numărului de „sosiri în unitatea de cazare” și de „înnoptări în unitatea de cazare”: beneficiarii privați ai DMI 5.2 au înregistrat creșteri de 2-3 ori ale numărului de sosiri și de înnoptări.
Gradul de ocupare a infrastructurilor finanțate prin POR a crescut, în medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.
Creșterea numărului de angajaţi/beneficiar IMM: +12,40 angajaţi/ beneficiar IMM, față de grupul de non-beneficiari.
Creşterea cifrei de afaceri a beneficiarilor intervenției POR: +1.122.536 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totală și, respectiv, +933.995 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism;
Proiectele implementate au un impact asupra dezvoltării socio-economice, mai puternic la nivel local și zonal, prin locurile de muncă create și taxele și impozitele virate la bugetul local, dar și prin stimularea altor investiții și a afacerilor conexe
Intervenţiile cele mai eficace sunt cele care provin din rândul proiectelor implementate în oraşele mari şi în staţiunile de interes naţional şi local, şi pentru beneficiarii din categoria „pensiune, motel sau cabană”. (anexa)

DMI 5.3.- PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
Principalul efect al intervenţiilor este creşterea fluxului turistic, studiile de caz indicând în acest sens creșteri cuprinse între 4-20%.
Alte beneficii ale intervențiilor includ crearea de locuri de muncă, oportunitatea beneficiarilor de a demara proiecte similare, utilizând experienţa proiectelor încheiate şi de a face schimb de bune practici între părţile interesate din sectorul turistic, precum și conceperea de strategii pentru atragerea turiștilor.
Strategia de brand naţional s-a îmbunătăţit calitativ, fiind mult mai unitară şi concentrată.Intervenţiile finanţate au contribuit la promovarea dezvoltării turismului, prin integrarea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) în sistemul turistic naţional, dezvoltarea infrastructurii centrelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acestora. Rolul acestor centre este să sprijine turiştii locali în luarea de decizii privind planificarea vacanţelor. Principalele efecte economice ale CNIPT au fost creşterea numărului de vizitatori (cu 10%, în cazul CNIPT Cluj) şi a numărului de locuri de muncă nou create (5 noi locuri de muncă în cadrul CNIPT Tulcea). (anexa)

* * *

CONTEXT

În luna martie 2014 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a semnat un Acord Cadru pentru realizarea a opt studii de evaluare a impactului intervențiilor POR 2007-2013, cu scopul de a obține răspuns la două întrebări de evaluare:
Care este efectul net al intervenției fondurilor și care sunt factorii care au determinat acest efect? și
Ce tip de intervenție dă rezultate, pentru cine și în ce circumstanțe?

Studiile au fost realizate de consorțiul format din SC ACZ Consulting SRL - România, T33 SRL – Italia şi IRIS SRL – Italia pentru DMI 1.1, DMI 3.1/3.3, DMI 3,2, DMI 4.1/4.2, DMI 4.3, DMI 5.1/5.3 și de International Consulting Expertise pentru DMI 3.4 și DMI 5.2.

De asemenea, tot în cadrul acestui Acord Cadru, consorțiul format din S.C. OTP Consulting România S.R.L., AAM Management Information Consulting Private Company Limited by Shares – Ungaria, AAM Management Information Consulting S.R.L.- România, Institutul de Cercetare HETFA - Ungaria şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative a asigurat servicii de sprijin pentru Biroul de Evaluare al POR în gestionarea studiilor de evaluare a impactului și a realizat Raportul de sinteză a evaluărilor precum și Conceptul de diseminare a rezultatelor studiilor.

METODE FOLOSITE
Studiile de evaluare a impactului s-au derulat în trei etape și au folosit mai multe metodologii:
Metode de colectare a datelor: recenzia literaturii de specialitate; preluarea de informaţii din surse administrative şi secundare; interviu individual; focus grup; studiu de caz; ancheta de teren.
Metode de analiză cantitativă (analiza contrafactuală - metoda DiD/Difference in Difference; corelarea scorului de propensiune/Propensity Score Matching; designul discontinuităţii regresiei).
Un mix de metode, de tip cantitativ (anchetă pe bază de chestionar, analize de tip descriptiv, analiză cluster sau analiză de regresie) și calitativ (interviu, studiul de caz, panel de experţi, benchmarking, grup nominal etc.).

Informaţii suplimentare
Ce sunt evaluările de impact?
Evaluările de impact caută să identifice schimbările, rezultatele, care pot fi atribuite direct unui program, unui proiect sau unor politici (cunoscute sub denumirea de „intervenţie”). Evaluarea impactului este menită să răspundă unor întrebări cheie pentru elaborarea de politici bazate pe dovezi: ce funcţionează, ce nu funcţionează, de ce şi pentru câtă vreme/în ce condiţii?
Noile cerinţe cu privire la evaluare, care decurg din strategia Europa 2020, introduc analiza impactului şi măsurarea efectului net ca fiind sarcini fundamentale de evaluare ce trebuie realizate.
În funcție de ceea ce se urmărește prin evaluarea impactului, se pot aplica două metodologii:
- Evaluarea Contrafactuală a Impactului (ECI) - scopul principal al evaluării este să răspundă unei întrebări de tipul „produce programul o diferenţă?”, atunci metodologia potrivită constă în identificarea şi estimarea efectelor cauzale prin intermediul metodelor contrafactuale.
- Evaluarea Impactului Bazată pe Teorie (EIBT) - Dacă scopul este identificarea răspunsului unei întrebări de tipul „de ce funcţionează?” programul, atunci metodele recomandate sunt legate de identificarea teoriei schimbării din spatele programului şi analizarea succesului acestuia prin realizarea unei comparaţii între teorie şi implementarea efectivă.
Ce este evaluarea contrafactuală de impact
Evaluarea contrafactuală de impact (ECI) este o familie de metode care ţine de aplicarea instrumentelor econometrice asupra unei serii de modele, în scopul obținerii unor statistici valide cu privire la existenţa, la mărimea şi la structura impactului pe care o exercită o anumită formă de intervenţie asupra unui indicator observabil sau a unei caracteristici a celor susţinuţi, numite rezultat. Evaluarea se bazează pe lucruri concrete şi urmează metodologii bine definite pentru a ajunge la concluzii a căror corectitudine poate fi garantată şi testată.
Prin evaluările contrafactuale de impact se identifică/se măsoară efectul net (sau impactul) unei intervenţii, arătând care este diferenţa între rezultatul observat după o intervenţie ce a avut loc şi rezultatul care ar fi fost observat dacă intervenţia nu ar fi avut loc. Efectul poate fi dedus în măsura în care evaluatorul găseşte un mod plauzibil de a aproxima ce s-ar fi întâmplat dacă intervenţia nu ar fi avut loc.

ANEXE

EVALUAREA DE IMPACT A DMI 1.1., 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2 și 5.3:
CONCLUZII ȘI BUNE PRACTICI

DMI 1.1. - PLANURI INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ
Intervenția a urmărit creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în oraşe, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.
Buget:1.349.611.336 euro
O pondere de maxim 50% din alocarea financiară a fost asigurată pentru finanţarea proiectelor celor şapte Poli de Creştere, maxim 20% pentru proiectele din categoria Poli de Dezvoltare Urbană, iar restul de 30% a fost dedicat proiectelor din categoria Centre Urbane.
Beneficiari eligibili:
- autoritățile administrației publice locale, asociațiile de dezvoltare comunitară care cuprind un oraș/municipiu centru urban, pol de creștere, respectiv pol de dezvoltare urbană sau parteneriate între unități administrative-teritoriale din mediul urban.
Numărul proiectelor finanțate: 518 proiecte
- 267 proiecte au fost puse în aplicare de către Centre Urbane (51,5% din numărul total de proiecte finanţate);
- 148 de proiecte aferente Poli de creștere (28,6%);
- 103 proiecte implementate de către Poli de Dezvoltare urbană (19,9%).
Principalele concluzii ale analizei
Măsurile finanțate prin DMI 1.1. au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării urbane, contribuind semnificativ la creșterea valorilor indicatorilor care măsoară calitatea vieții:
1. În orașele participante la program a crescut calitatea vieții și au fost create noi locuri de muncă. La începutul perioadei de finanțare (2007-2008), conectivitatea populației la nivel urban era unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării și creșterii economice. Investițiile în infrastructura de conectivitate au avut un efect net pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale: indicele calculat de calitate a vieții pentru centrele urbane care au participat la program este cu 12,7% mai mare față de cel calculat în orașele care nu au beneficiat de intervenție.
În același timp, în implementarea proiectelor de infrastructură s-au constatat valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vieții față de orașele non-beneficiare, astfel, numărul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata șomajului este mai mică cu 0,89%, comparativ cu orașele non-beneficiare.
2. Centrele urbane care au derulat proiecte Regio au devenit mai atractive și au atras mai mulți imigranți decât cele care nu au participat la program: rata născuților vii este mai mare cu 5,5%, iar rata migrației s-a dublat, ajungând la120,72%. Contribuția pozitivă a programului la lansarea și promovarea unei abordări integrate și colaborative a fost sprijinită de procesele de participare și consultare care au implicat cetățenii, ONG-urile, actorii economici și universitățile.
Analiza calitativă arată că multe dintre aceste proiecte nu ar fi putut fi realizate fără acoperirea mare a resurselor financiare puse la dispoziție de către DMI 1.1. Mai mult decât atât, și în cazurile în care proiectele ar fi fost finanțate din alte surse, respectiv bugetele locale, DMI 1.1 a făcut posibilă reducerea perioadei de timp necesare pentru a finaliza proiectele de dezvoltare locală.
Puncte tari
- Abordarea policentrică, în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Orientările Strategice Comunitare pentru perioada de programare 2007-2013;
- Utilizarea abordării integrate şi consultările cu cetăţenii, asociaţii, ONG-urile, actorii economici şi mediul academic.

DMI 3.1. – SERVICII DE SĂNĂTATE
Prin intervenție s-a urmărit îmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă medicală şi asigurarea unei distribuţii regionale teritoriale echilibrată, în vederea creşterii accesibilităţii populaţiei la serviciile de sănătate.
Buget: 224.727.991 euro
Beneficiari eligibili:
– Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale);
– Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, definite conform prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările ulterioare;
– Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale).
Numărul proiectelor finanțate:
- 104 proiecte, din care 49 de proiecte erau finalizate la data realizării studiului (martie 2015). Valoarea medie a proiectelor finalizate a fost de 8 mil. lei per proiect, din care cca. 5.5 mil. lei finanțare nerambursabilă FEDR. Distribuţia proiectelor finalizate este relativ echilibrată la nivelul regiunilor de dezvoltare (o medie de 6-7 proiecte finalizate per regiune), excepţie făcând regiunea Sud-Muntenia, cu 3 proiecte finalizate.
Principalele concluzii ale analizei
Intervenţiile finanţate prin POR, aferente DMI 3.1, au contribuit la:
Diversificarea serviciilor de sănătate, creșterea calităţii acestora, a numărului de pacienţi trataţi şi a gradului de satisfacţie al acestora, în cadrul unităţilor medicale care au beneficiat de această finanţare, prin:
- capacitate sporită de tratament (mai multe saloane, paturi etc. şi reducerea substanţială a timpului de aşteptare;
- introducerea în uz a unor echipamente avansate tehnologic, permiţând tratamente medicale avansate; Бухгалтерские услуги в Вильнюсе buhalteria.lt Основание компаний.
- îmbunătăţirea infrastructurii de operare (reînnoirea sistemului de utilităţi, modernizarea saloanelor, acces pentru persoanele cu dizabilităţi, obţinerea conformităţii cu standardele în vigoare), cu efecte asupra creşterii calităţii serviciilor de sănătate;
Îmbunătăţire generală a satisfacţiei utilizatorilor şi o percepţie pozitivă a schimbării în ceea ce priveşte infrastructura şi calitatea serviciilor, după implementarea proiectelor.
Proiectele care au combinat toate cele trei tipuri de intervenţii (reabilitare, modernizare şi echipare) au înregistrat o mai mare creştere a numărului de utilizatori pe zi per intervenţie în perioada 2008-2014, comparativ cu acele proiecte care au finanţat numai anumite tipuri de intervenţie (15 utilizatori).
DMI 3.1 a produs rezultate concrete pentru persoanele care locuiesc în apropierea spitalelor şi în zone îndepărtate sau defavorizate, prin creşterea accesului la serviciile de sănătate, în special în ambulatorii şi spitale, şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite. Factorii care au contribuit la succesul proiectelor finanţate includ:
- În faza ex-ante a proiectelor, principala condiţie pentru producerea efectelor a fost analiza adecvată a nevoilor, prin consultarea părților interesate - parteneri ai serviciilor de sănătate (autorităţi locale, personalul medical) şi implicarea lor directă în proiecte, ca şi prin sondajele şi studiile privind cererea şi beneficiile potenţiale ale intervenţiei;
- echipă de management al proiectului responsabilă, care să dețină cunoştinţele şi pregătirea necesare în domeniul serviciilor de sănătate,
- capacitate adecvată de implementare a proiectului,
- buna colaborare dintre beneficiari şi managementul spitalului;
- capacitatea proiectului de a se adapta la condiţiile existente (de ex. realocarea resurselor care pot genera întârzieri în executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare);
- monitorizarea timpului de aşteptare până la dispunerea de serviciul medical (la nivelul utilizatorilor finali);
- capacitatea proiectelor de a atrage personal medico-sanitar specializat din afara localităţii.

DMI 3.2. – INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ
Scopul interveției a fost îmbunătățirea calității și capacității infrastructurii serviciilor sociale acordate, prin sprijinirea dezvoltării echilibrate a acestora pe întreg teritoriul țării, pentru asigurarea unui acces egal al cetățenilor la astfel de servicii.
Buget: 97.829.252 de euro, dintre care 82.049.252 euro din FEDR. (Sursa: DCI 2014)
Beneficiari eligibili:
Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) – direct sau prin furnizorii de servicii de asistenţă socială din subordine – UAT -;
Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau cu furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii;
Furnizori de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legii.
Numărul proiectelor finanțate:
- au fost contractate 209 proiecte, cu o valoare medie de 2,258 milioane lei.
Principalele concluzii ale analizei:
- Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de DMI 3.2 au o performanță mai bună, ca număr de utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele rezidenţiale finanțate au înregistrat un număr de utilizatori mai mare decât celelalte categorii de centre. În termeni comparativi, DMI 3.2 a fost mai eficace în creşterea numărului de utilizatori în centrele rezidențiale decât în celelalte tipuri de centre.
- Numărul angajaţilor echivalenţi cu normă întreagă în unitățile beneficiare a crescut, față de cel din instituțiile non-beneficiare. DMI 3.2 a produs, chiar dacă limitat, rezultate semnificative în ce privește numărul de angajați.
- Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – la nivelul beneficiarilor se constată furnizarea unor servicii noi sau îmbunătățite, creșterea numărului de utilizatori, îmbunătățirea dotărilor și achiziționarea de echipamente moderne.
- Pentru persoanele vârstnice, DMI 3.2. a îmbunătățit serviciile sociale în centrele sprijinite, în unele cazuri și serviciile de îngrijire paliative prin achiziţionarea echipamentului necesar spațiilor de asistare a pacienților.
- Pentru copii şi adulți cu dizabilități severe, DMI 3.2. a contribuit la asigurarea unui echipament modern în cadrul centrelor, cu respectarea normelor și standardelor UE actuale privind cazarea și asigurarea de noi oportunități de incluziune socială.
- Nivelul de satisfacție a utilizatorilor în ce privește serviciile, spațiile, instalațiile și utilitățile acestor centre este ridicat, iar percepția de îmbunătățire a serviciilor, spațiilor, facilităților, utilităților, după intervențiile finanțate prin DMI 3.2. este larg răspândită în rândul furnizorilor și beneficiarilor de servicii.
- În același timp, sustenabilitatea efectelor proiectelor finanțate prin DMI 3.2. reprezintă o provocare: Chiar dacă studiile de caz indică o capacitate îmbunătățită a infrastructurii finanțate de a furniza servicii sociale și de a colecta resurse suplimentare pentru continuarea proiectelor, sustenabilitatea financiară a centrelor rămâne o provocare, ce trebuie avută în vedere. Soluții posibile ar putea fi adoptarea unei abordări strategice pentru colectarea de fonduri, implicarea voluntarilor și organizaţiilor de caritate în activitățile proiectului, identificarea de sponsori şi realizarea unor parteneriate public-private.
- Gradul de utilizare al centrelor sociale finanțate a fost mai mare în București-Ilfov și în Sud-Vest Oltenia (cele două regiuni având cea mai mică rată de respingere a proiectelor, 24% respectiv 23%).

DMI 3.3. – INTERVENȚII ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
DMI 3.3 a urmărit reducerea timpului mediu de răspuns al unităţilor mobile de la 30-45 de minute la 12 minute în zonele rurale şi de la 20 de minute la 8 minute în mediul urban. În momentul realizării studiului, timpul mediu de răspuns al unităţilor în mediul rural era de 22 minute şi 51 de secunde, iar în mediul urban era de 10 minute şi 51 de secunde.
Buget: 101.922.607 euro
Beneficiari eligibili:
– Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Numărul proiectelor finanțate: 22 de proiecte, din care 14 proiecte erau finalizate din punct de vedere tehnic și financiar, în momentul realizării analizei.
Valoarea finanţării nerambursabile FEDR: 394 milioane lei, media per proiect situându-se în jurul valorii de 25 de milioane de lei. Distribuţia teritorială a proiectelor finalizate a evidenţiat existenţa unor regiuni cu câte 1 proiect (B-I, S-E, S-Muntenia), dar şi o regiune (N-E) cu 3 proiecte finalizate.
Principalele concluzii ale analizei:
- Situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ la nivelul proiectelor finalizate, chiar dacă valorile ţintă ale indicatorilor de rezultat nu au fost atinse. S-a înregistrat o reducere a timpului de răspuns cu aproximativ 10 minute în zonele urbane şi rurale, valoarea preconizată fiind aproape atinsă în mediul urban.
- Efect net pozitiv al proiectelor, în privinţa îmbunătăţirii echipamentelor bazelor operaţionale pentru siguranţa publică, reducerii considerabile a timpului de intervenţie şi a creşterii populaţiei acoperite în cazul situaţiilor de urgenţă. Efectele proiectelor finanţate constau în creşterea nivelului de siguranţă publică, a calităţii primului ajutor şi îmbunătăţirea disponibilităţii serviciilor de intervenţie în zone izolate sau defavorizate.
- Proiectele finanţate au fost bine integrate în Strategia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă şi au fost concepute pentru a contribui la obiectivele strategiei.
- Experienţa implementării intervenţiilor a demonstrat rolul esenţial al personalului calificat, conştiincios şi dedicat - resursa umană implicată în managementul proiectelor fiind principalul element al succesului.
- Identificarea adecvată a nevoilor bazată pe evaluarea datelor de context a permis concentrarea şi organizarea intervenţiilor.
- Dezvoltarea și întărirea parteneriatelor și colaborărilor dintre autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență a reprezentat un alt factor important pentru asigurarea succesului.
- Informaţiile calitative au confirmat, de asemenea, îmbunătăţirile cantitative şi calitative ale serviciilor situaţiilor de urgenţă
Bune practici în implementarea DMI 3.3
• Buna colaborare între Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi administraţia locală în vederea asigurării interoperabilităţii structurilor de intervenţie din regiunea de dezvoltare.
• Efectuarea unor analize aprofundate ale datelor furnizate de ISU pentru a se asigura că proiectele satisfac nevoile specifice ale utilizatorilor în regiunile identificate.
• Existenţa unor resurse umane calificate şi dedicate implicate în managementul de proiect.
• Asigurarea întreţinerii echipamentelor de către beneficiarii finali.
• Externalizarea auditului şi pregătirea documentaţiilor de atribuire pentru achiziţionarea de echipamente către firmele de consultanţă.
• Judeţele care nu au avut capacitatea de a asigura resursele pentru cofinanţare au fost susţinute prin fluxul de numerar al unor judeţe mai dezvoltate.

DMI 3.4. – INFRASTRUCTURA EDUCAȚIONALĂ
Obiectivul DMI 3.4 a fost îmbunătățirea calității infrastructurii din învățământul obligatoriu, a centrelor de formare profesională continuă și a infrastructurii campusurilor universitare, pentru asigurarea condițiilor necesare învățământului public și creșterea participării la educație și formare.
Buget:441.295.015 euro, din care 375.084.065 euro contribuţia UE (FEDR)
Beneficiari eligibili:
–Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) – UAT;
–Instituţii de învăţământ superior de stat;
–Instituţii publice furnizoare de servicii de formare profesională continuă.
Numărul proiectelor finanțate:
Perioada analizată, 2008-2013, vizează 146 proiecte.
Principalele concluzii ale analizei:
- Efecte nete pozitive din perspectiva creşterii calităţii serviciului educaţional, generând condiţii de studiu mai bune pentru toţi actorii şcolari beneficiari direcţi ai măsurii (elevi, cadre didactice, personal de sprijin, echipa managerială de la nivelul şcolii etc.).
- Crearea unor spaţii suplimentare destinate activităţilor educaţionale extra-curriculare, ca urmare a investiţiilor realizate prin DMI 3.4, oferă posibilitatea dezvoltării şcolilor.
Evaluarea a dovedit că este importantă creşterea spaţiilor suplimentare din şcoli deoarece acest efect permite generarea unor efecte indirecte:
- eliminarea situaţiilor de organizare a cursurilor în mai multe schimburi, ceea ce contribuie atât la creşterea nivelului de participare, cât şi la creşterea nivelului de performanţă şcolară;
- asigurarea spaţiilor pentru activităţi extra-curriculare, ceea ce contribuie la creşterea nivelului de participare şi la creşterea nivelului de perfomanţă şcolară;
- asigurarea spaţiilor necesare pentru grădiniţe sau creşe (chiar dacă acestea nu sunt eligibile, se realizează prin mutarea lor în spaţiile eliberate de activitatea şcolară, datorită extinderii sau reabilitării unor alte locații);
Totodată, se poate observa un efect „propagat” al rezultatelor DMI 3.4, în condiţiile în care de modernizarea unor spaţii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi străine, ştiinţe şi informatică, centre de artă sau facilităţi pentru practicarea sporturilor) se bucură şi elevi din localitate care nu sunt înscrişi în şcoala beneficiară. Acest efect de „propagare” se realizează fie prin participarea la consorţii şcolare, fie prin parteneriate punctuale realizate de şcoli, cu sprijinul autorităţilor locale.
Investiţiile prin DMI 3.4 au rezultate mai bune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea netă a infrastructurii şi a condiţiilor de studiu din şcoli, unde resursele alternative (bugetul local şi bugetul naţional) nu permit finanţări de amploare. Proiectele implementate în localităţi cu o tendinţă demografică ascendentă sunt mai eficace, mai eficiente şi mai sustenabile.
De asemenea, implicarea comunităţii şcolii (consultarea directorului, a profesorilor, a asociaţiilor de părinţi) în planificarea intervenţiilor (proiectelor finanţate prin DMI 3.4) s-a dovedit un factor de influenţă deosebit de important pentru succesul proiectelor şi, ulterior, pentru generarea unor efecte la mai multe niveluri: încurajarea participării, propagarea efectelor, dezvoltarea personală a elevilor prin performanţă în activităţi extra-curriculare posibile doar după reabilitare (în spaţiul reabilitat), facilitarea implicării mai active a părinţilor în viaţa şcolii.

DMI 4.1. – STRUCTURI DE SPRIJINIRE A AFACERILOR
Obiectivul specific al DMI 4.1 a fost crearea şi modernizarea structurilor regionale şi locale de sprijinire a afacerilor, având ca scop atragerea investiţiilor, revigorarea şi dezvoltarea economiilor locale şi regionale. Astfel, în cadrul Strategiei de Dezvoltare Naţională, DMI 4.1 a urmărit să contribuie la dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi la dezvoltarea industrială şi a antreprenoriatului în România, în acord cu Directivele Strategice Comunitare 2007-2013 referitoare la coeziune.
Buget: 234.737.282 euro
Beneficiari eligibili:
Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale);
Agenţi economici, care se încadrează în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, înregistraţi conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei;
Camere de comerţ definite în conformitate cu Legea camerelor de comerţ din România, nr. 335/2007;
Asociaţii care reprezintă mediul de afaceri, constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 356/2001 a patronatelor, cu modificările şi completările ulterioare;
Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale).
Numărul proiectelor finanțate:
La nivelul DMI 4.1, se înregistrează la momentul analizei un total de 41 de proiecte finalizate din punct de vedere tehnic și financiar, dintr-un total de 99 de proiecte contractate. Valoarea medie în termeni bugetari a centrelor de afaceri este de aproximativ 3,7 milioane de lei.
Principalele concluzii ale analizei
- Există un efect net pozitiv al intervenţiei în ceea ce privește crearea de locuri de muncă în structurile de afaceri sprijinite, acesta fiind confirmat de o serie de indicatori cantitativi:
- îmbunătăţirea calităţii spaţiilor centrelor de afaceri;
- rata de ocupare a infrastructurilor create este de 86% la momentul efectuării analizei,
- au fost createîn medie, pentru fiecare proiect, 9 locuri de muncă pentru personalul operativ,
- diversificarea serviciilor oferite de centrele de afaceri şi îmbunătăţirea calităţii acestora,
- Indicatorii calitativi, precum dezvoltarea reţelelor şi dezvoltarea abilităţilor resurselor umane au indicat, de asemenea, un impact pozitiv al măsurii. Centrele nou create apar ca fiind sustenabile prin serviciile furnizate (orientate spre cerere şi inovare) şi prin capacitatea lor de a forma reţele.
- Proiectele în care beneficiarii au investit atât în infrastructuri, cât şi în dezvoltarea capacității personalului, în activităţi de formare şi în serviciile care urmează să fie furnizate firmelor, au produs mai multe rezultate, în comparaţie cu alte proiecte în care centrele de afaceri au decis să ofere servicii standard.
DMI 4.1 a contribuit la creșterea locurilor de muncă în firmele locale care au fost găzduite în centrele de afaceri, acestea fiind beneficiare ale noilor servicii oferite şi ale reţelelor existente sau nou create. .

DMI 4.2. – REABILITAREA SITURILOR INDUSTRIALE
Obiectivul specific al DMI 4.2 este promovarea activităţilor economice în siturile industriale poluate prin depoluare, curăţarea şi reabilitarea pentru crearea de structuri de sprijinire a afacerilor reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi, în acord cu Directivele Strategice Comunitare referitoare la coeziune 2007-2013 şi cu Strategia Naţională de Dezvoltare.
Buget: 29.224.990 euro
Beneficiari eligibili: Unităţi administrativ-teritoriale;
Parteneriate între unităţi administrativ-teritoriale
Numărul proiectelor finanțate:
La nivelul DMI 4.2, în momentul realizării analizei niciun proiect din cele 7 contractate nu era încă finalizat din punct de vedere tehnic și financiar. Proiectele sunt localizate în două regiuni ale țării: Vest și Centru. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 278 milioane de lei (corespunzătoare unei medii de 39,5 milioane de lei pentru fiecare proiect). Valoarea totală a contribuției FEDR este de aproximativ 142 milioane de lei, reprezentând 51% din valoarea totală.
Principalele concluzii ale analizei:
Se previzionează că 113 ha vor fi decontaminate. Chiar dacă niciun proiect dintre cele 7 contractate nu era încă finalizat, efectele asupra mediului pot fi identificate, ca urmare a implementării fazei A - decontaminarea solului şi aducerea acestuia în parametri normali. Proiectele finanțate în cadrul acestui DMI nu au putut finaliza implementarea fazei B, constând în atragerea de investitori și dezvoltarea de activități economice pe siturile decontaminate.

DMI 4.3 - SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MICROINTREPRINDERILOR
Intervenția a urmărit sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor din sectorul construcţii, industrie şi servicii, situate în zonele urbane în vederea finanțării a 1500 de microîntreprinderi și crearea a 3000 de noi locuri de muncă permanente până la sfârșitul anului 2015.
Acest Domeniu Major de Intervenţie a fost implementat într-o perioadă dificilă, deoarece microîntreprinderile, care reprezintă o parte importantă a economiei, au fost afectate de criza economică.
Buget:
Evaluarea s-a axat pe primele două apeluri de proiecte din cadrul DMI 4.3. Apelul de proiecte nr. 1 a fost lansat în 2008, cu o alocare de 20 de milioane de euro, în timp ce Apelul de proiecte nr. 2 lansat în iulie 2010, a avut o alocare de aproximativ 190 de milioane de euro.
Numărul proiectelor finanțate:
4.674 de proiecte depuse în total, (777 în cadrul Apelului de proiecte nr. 1 şi 3.897 în cadrul Apelului de proiecte nr. 2).
Numărul proiectelor finalizate până la data realizării studiului (martie-noiembrie 2014) în cadrul Apelului 1 era de 252, iar în cadrul Apelului 2 era de 132 de proiecte.
Principalele concluzii ale analizei
- Creșterea numărului de locuri de muncă: în ciuda crizei economice, întreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 și-au mărit personalul, în medie, cu 3 angajați, faţă de întreprinderile non-beneficiare.
- Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performanţe mai bune chiar și la patru ani după finalizarea intervenţiei, menținând cu 2,4 locuri de muncă per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii comparaţi, existând o corelare pozitivă între valoarea financiară a grantului şi variaţia ocupării forţei de muncă.
- Evoluția Apelului de proiecte nr. 2 a fost mai eficientă, în ce priveşte crearea de locuri de muncă, decât primul apel, în mare parte datorită eliminării obligativităţii co-finanţării.
- Dintre factorii esențiali ce au contribuit la obținerea finanțării de către microîntreprinderi se remarcă disponibilitatea informațiilor despre finanțări pe site-uri web relevante, apartenența la sectorul servicii (microîntreprinderile din sectorul construcţiilor şi industriei au o tendinţă mai scăzută de a aplica la finanțare, comparativ cu cele din sectorul serviciilor) și situația financiară bună înainte de finanțare.
- Creşterea capacităţii antreprenoriale a beneficiarilor. Aceasta reprezintă cea mai importantă valoare adăugată a DMI 4.3. Analiza a indicat modificări substanţiale în ceea ce priveşte calitatea produselor, furnizarea de servicii şi adiţionalităţi comportamentale. Astfel, DMI 4.3, prin simpla solicitare a unui plan de afaceri, a stimulat o reorganizare generală a activităţilor microîntreprinderilor şi a asigurat resursele financiare adecvate pentru a finanţa investiţiile, în special în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte.
- Creşterea capacităţii beneficiarilor Regio 2007-2013 de a exploata oportunităţile de piaţă: cu cât microîntreprinderile au fost mai receptive la provocările pieței, cu atât au identificat mai eficient sursele de finanțare prin DMI 4.3.
- Creșterea capacității de orientare strategică şi reorientare - schimbarea domeniului de activitate.
- Trecerea de la comercializare la producţie.
- Creșterea calităţii producţiei şi furnizarea de noi servicii: antreprenorii beneficari au făcut modificări substanțiale ale produselor și serviciilor, care au dus la apariția de noi branduri, noi produse, noi oportunități de piață. Astfel, putem considera că cea mai importantă valoare adăugată a DMI 4.3. este creşterea capacităţii antreprenoriale a beneficiarilor.
- Conceperea proiectului a fost o provocare, apelându-se la consultanți ale căror servicii nu au atins așteptările aplicanților.


DMI 5.1. – PATRIMONIU CULTURAL
Evaluarea de impact a DMI 5.1 „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”
DMI 5.1 a vizat în principal valorificarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă.
Buget: 285.982.711 EURO din care 258.593.819 EURO contribuţia UE (FEDER)
Beneficiari eligibili DMI 5.1: Unități administrativ-teritoriale, autorități ale administrației publice centrale, unități de cult, organizații neguvernamentale (persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial).
Numărul proiectelor finanțate la data de 30.01.2015:
La nivelul DMI 5.1 sunt 98 de proiecte contractate, dintre care 40 de proiecte finalizate în momentul analizei (12 proiecte finalizate din punct de vedere tehnic şi 28 complet finalizate).
Principalele concluzii ale analizei
- Efectul principal al intervenţiilor susţinute prin DMI 5.1. este valorificarea potenţialului turistic local, contribuind astfel la dezvoltarea economică. Acesta se reflectă în:
- Dublarea numărului de vizitatori la obiectivele de patrimoniu restaurate prin proiectele finanţate în cadrul DMI 5.1 - de la 292.677 în 2008, la 623.463 în 2014, reprezentând o creştere de 113%.
- Reintroducerea în circuitul turistic a unor obiective de patrimoniu;
- Îmbunătăţirea gradului de implicare a actorilor cheie în turismul cultural;
- Promovarea unei schimbări la nivel comportamental din partea managerilor obiectivelor de patrimoniu;
- Extinderea sezonului turistic;
- Crearea de noi reţele şi relaţii în domeniul turismului cultural;
- Îmbunătăţirea calităţii serviciilor furnizate în domeniul turismului cultural;
- Creşterea numărului de evenimente culturale organizate, după finalizarea proiectului.
De asemenea, intervenţiile susţinute la nivelul acestui DMI au influenţat pozitiv numărul total al angajaţilor cu normă întreagă, la nivelul obiectivelor de patrimoniu restaurate, acest indicator înregistrând valori crescute pe toată perioada de analiză. Se constată o creştere, de la 293 în 2008 la 353 în 2014, a numărului de angajaţi echivalenţi cu normă întreagă la nivelul obiectivelor finanţate, mai precis, o creştere de 20,47%. Acesta este un rezultat elocvent, având în vedere restricţiile în angajarea de personal nou, în special în sectorul public, începând cu anul 2011.
- În cazul proiectelor finalizate în anii 2011 şi 2012, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă şi a numărului vizitatorilor a fost menţinută până în 2014. Aceasta demonstrează că investiţiile realizate prin DMI 5.1 au produs efecte care sunt sustenabile şi după finalizarea intervenţiei.
Din punct de vedere al tipologiei proiectelor finanțate, proiectele de tip A (patrimoniu cultural naţional), au înregistrat cele mai bune performanţe. Proiectele au produs împreună o creştere mai mare a numărului de vizitatori şi costuri medii mai mici pe fiecare vizitator în plus. De asemenea, proiectele de tipul A au înregistrat și cele mai bune performanțe pentru indicatorul „Personalul angajat cu normă întreagă”.

DMI 5.2. – INFRASTRUCTURA DE TURISM
Acest DMI a urmărit valorificarea resurselor naturale în scop turistic, alături de diversificarea serviciilor turistice și crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creșterii numărului turiștilor și a duratei sejurului.
Buget: contribuţia FEDR: 68,5 de milioane de euro.
Beneficiari eligibili:
POR a finanţat obiectivele cu potenţial turistic care sunt localizate în:
- localităţile din mediul urban;
- localităţile din mediul rural în care sunt implementate proiecte cu o valoare mai mare de 6.400.000 lei;
- staţiunile turistice balneare, climatice şi balneo-climatice (indiferent dacă sunt localizate în mediul rural sau urban).
Pentru atingerea acestor 3 obiective, o paletă largă de operațiuni au fost considerate eligibile:
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic (canioane, chei, peşteri, lacuri glaciare etc.);
- Valorificarea potenţialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare, respectiv reabilitarea şi amenajarea căilor de acces către principalele obiective turistice naturale, refugii alpine, marcarea traseelor turistice, panouri informative, platforme de campare, posturi Salvamont;
- Dezvoltarea turismului balnear – îmbunătăţirea, modernizarea şi dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelor minerale şi saline etc.;
- Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente (exemplu, piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, turism feroviar pe linie ferată îngustă, în zonele de deal şi de munte etc.).
Număr de proiecte analizate: 43, finalizate până la data de 31 decembrie 2013.
Principalele concluzii ale analizei
- Creșterea numărului spaţiilor de cazare și a locurilor de cazare nou create: DMI 5.2 are un efect net pozitiv echivalent cu +28,25 camere nou create/beneficiar IMM și cu +50,42 locuri de cazare nou-create per beneficiar IMM, prin comparație cu unități din turism similare care nu au beneficiat de intervenția DMI 5.2.
- Creșterea numărului de „sosiri în unitatea de cazare” și de „înnoptări în unitatea de cazare”: Beneficiarii privați ai DMI 5.2 al POR au înregistrat în 2013, față de 2009, creșteri de 2-3 ori ale numărului de „sosiri în unitatea de cazare” și de „înnoptări în unitatea de cazare”.
- Gradul de ocupare a infrastructurilor finanțate prin POR a crescut, ca medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel național, de aproximativ 25%.
- Creșterea numărului de angajaţi/beneficiar IMM: DMI 5.2 are un efect net pozitiv de +12,40 angajaţi/ beneficiar IMM, față de grupul de non-beneficiari.
- Creşterea cifrei de afaceri a beneficiarilor intervenției POR: creșterea cifrei de afaceri, inclusiv din turism, a fost superioară celei înregistrate de unitățile similare care nu au beneficiat de finanțare POR, și a fost echivalentă cu +1.122.536 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri totală și, respectiv, +933.995 lei/beneficiar IMM pentru cifra de afaceri din turism;
Proiectele implementate în cadrul DMI 5.2 al POR au un impact asupra dezvoltării socio-economice, mai puternic la nivel local și zonal, prin locurile de muncă create și taxele și impozitele virate la bugetul local, dar și prin stimularea altor investiții și a afacerilor conexe
Efectele DMI 5.2. sunt moderate din perspectiva duratei medii de sejur. În acest context, serviciile calitative și diverse oferite prin intervenția implementată în cadrul DMI 5.2 determină prelungirea sejurului, așa cum și-a propus DMI 5.2 al POR, dar de o manieră limitată, dacă în localitate/zonă lipsesc alte elemente necesare unui „produs turistic” (resurse turistice, infrastructură de agrement și de acces, servicii de transport și comunicare), de resursele financiare limitate alocate petrecerii timpului liber a potențialilor turiști români și de numărul încă scăzut de turiști străini.
Proiectele mai eficace fac parte din categoria celor implementate de beneficiari din orașele mari și din stațiuni turistice de interes național și local. Proiectele care au aplicat un concept „integrat” (în sensul modernizării și extinderii infrastructurii existente și diversificării produsului turistic prin dezvoltarea unei infrastructurii de agrement sau adăugarea unei astfel de infrastructuri sau a unei capacități de cazare deja existente) au un impact superior prin comparație cu investițiile realizate doar în infrastructura de cazare.
Bune practici în implementarea DMI 5.2
• Construirea unei pârtii artificiale de tubing în perioada verii a determinat creşterea numărului de vizitatori şi, în consecinţă, veniturile IMM-ului;
• Implementarea de o manieră sinergică a proiectelor care vizează infrastructura de acces şi pe cea de cazare şi agrement;
• Implementarea unor activităţi ample de marketing precum participarea la târguri internaţionale, campanii publicitare la nivel naţional şi internaţional. Organizarea de evenimente cu vizibilitate naţională şi internaţională, furnizarea de servicii de cazare, masă, agrement în schimbul serviciilor de promovare, parteneriate între infrastructurile de agrement şi cele de cazare pentru a creşte numărul de utilizatori din rândul turiştilor;
• Numirea unei echipe de coordonare dedicate asigurării calităţii serviciilor furnizate de angajaţi, prin monitorizare, instruire şi training la locul de muncă;
• Contribuţia mică a beneficiarilor autorităţi publice la bugetul proiectului finanţat în cadrul DMI 5.2 al POR;
• Mecanismul de cerere de plată care a ridicat presiunea asupra fluxului de numerar al beneficiarilor.

DMI 5.3. – PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
Acest domeniu de intervenţie a vizat activităţi menite să transforme România într-o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri, împreună cu dezvoltarea durabilă a produselor turistice şi creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare şi promovare turistică (E-turism).
Buget: 140.786.655 EURO din care 127.305.655 EURO contribuţia UE (FEDER)
Beneficiari eligibili DMI 5.3: unități administrativ-teritoriale, autorități ale administrației publice centrale, ONG-uri (persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial), unități de cult, parteneriate între UAT şi autorităţi ale administraţiei publice locale, centrale sau unităţi de cult sau asociaţii sau fundaţii.
Numărul proiectelor finanțate la data de 30.01.2015:
La nivelul DMI 5.3 s-au contractat 441 de proiecte, din care 295 de proiecte au fost finalizate în momentul analizei.
Principalele concluzii ale analizei
Operaţiunea A
- Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea brandului turistic national
- Strategia de brand naţional s-a îmbunătăţit calitativ prin intermediul operaţiunii, fiind mult mai unitară şi concentrată pe diferite obiective și profiluri turistice.
- DMI 5.3. a promovat crearea unei imagini pozitive a României, ca destinație turistică, definind și promovând brandul național turistic”, dar nu a produs încă rezultate economice din punct de vedere turistic, chiar dacă strategia este mai bine concepută în comparaţie cu experienţele precedente.
Operaţiunea B
- Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor turistice şi a activităţilor de marketing specific
- Principalul efect al intervenţiilor este reprezentat de creşterea fluxului turistic, studiile de caz indicând în acest sens creșteri cuprinse între 4-20%.
- Alte beneficii ale intervențiilor susținute în cadrul acestei Operațiuni includ crearea de locuri de muncă (deși la un nivel limitat), oportunitatea beneficiarilor de a demara proiecte similare, utilizând experienţa proiectelor încheiate şi de a face schimb de bune practici între părţile interesate din sectorul turistic, precum și organizarea de festivaluri pentru atragerea turiștilor.
- Publicitatea în mass media regionale și naționale, activitatea de marketing și implicarea factorilor interesați de la nivel local pentru a asigura sustenabilitatea evenimentelor în viitor au fost identificați ca principali factori care influențează succesul operațiunilor de acest tip.
Operaţiunea C
- Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) şi dotarea acestora
- Intervenţiile finanţate au contribuit la promovarea dezvoltării turismului, prin integrarea CNIPT în sistemul turistic naţional, dezvoltarea infrastructurii centrelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acestora.
- De asemenea, proiectele implementate au contribuit la schimbul de bune practici între diferiţi actori (autorităţi publice, întreprinderi mici şi microîntreprinderi, ONG-uri, Minister).
- Operaţiunea C a produs efecte în special pentru turiştii selectivi, sprijinind turiştii locali în luarea de decizii privind organizarea vacanţelor. Principalele efecte economice ale operaţiunii C au fost ilustrate de studiile de caz care au indicat o creştere a numărului de turişti şi a numărului de locuri de muncă nou create.
- Principalii factori care au impact pozitiv asupra performanţei intervenţiilor finanţate sunt organizarea internă a echipelor de proiect cu personal calificat, relaţia cu ANT, precum și legăturile cu activităţile şi experienţele altor CNIPT-uri şi cu actorii economici locali.