Uniunea Europeana     Guvernul Romaniei   Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice   Instrumente Structurale 2007-2013

Programul Operațional Regional 2014-2020

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020

Informații generale

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 succede Programul Operațional Regional 2007-2013 și este unul dintre programele prin care România va putea accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), în perioada actuală de programare.

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este gestionat de Autoritatea de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015. În luna mai 2015 a fost lansat în consultare publică Ghidul solicitantului. Condiții generale de accesare a fondurilor în cadrul POR 2014-2020

Cum se corelează cu alte strategii și programe?

è Conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, POR 2014-2020 are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în Planurile de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020, elaborate de fiecare din cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională pentru:

- Regiunea Nord-Est

- Regiunea Sud-Est

- Regiunea Sud-Muntenia

- Regiunea Sud-Vest Oltenia

- Regiunea Vest

- Regiunea Nord-Vest

- Regiunea Centru

- Regiunea București-Ilfov

și sintetizate în Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 (draft).  

 

Astfel, POR 2014-2020 se adresează celor cinci provocări pentru creștere la nivel național, identificate în Acordul de Parteneriat:

lcompetitivitatea și dezvoltarea locală,

lpopulația și aspectele sociale,

linfrastructura,

lresursele 

ladministrația și guvernarea.

è În același timp, POR 2014-2020 este corelat cu celelalte programe operaționale active în România în perioada de programare 2014-2020:

-  Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020,

-  Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020,

-  Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020,

-  Programul Operaţional Asistență Tehnică 2014-2020,

Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 

- Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020.

 - și cu strategiile sectoriale/naționale în domeniile sale de intervenție.

è Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care răspund obiectivelor Strategiei Europa 2020 (Strategia UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii), precum și obiectivelor Fondului European pentru Dezvoltare Regională în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială.

è De asemenea, atât prin viziunea strategică, cât și prin acțiunile propuse spre finanțare, POR 2014-2020 își propune să contribuie la realizarea unor obiective de dezvoltare mai largi, formulate la nivel național în Programul Național de Reformă și în Recomandările specifice pentru România privind Programul Național de Reformă, transmise de Comisia Europeană.

 

Care sunt nevoile de dezvoltare cărora le răspunde POR 2014-2020?

Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-2020 are la bază analiza situației economice și sociale a regiunilor României (în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor probleme:

  • Cercetare-dezvoltare și inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme,
  • IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele de programare strategică națională, sunt:

      o gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile,

      o reziliența scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de viață.

  • Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabile și potențial de economisire ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice și clădiri rezidențiale.
  • Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane.
  • Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în orașele din România.
  • Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate.
  • Turism: potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate/izolate.
  • Infrastructură rutieră : gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse.
  • Infrastructura socială și pentru educație: infrastructurile educaționale, de sănătate și de servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială și dezvoltarea capitalului uman.
  • Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.
  • Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR și a beneficiarilor, pentru o bună implementare a POR.

Aceste direcții de acțiune au fost corelate cu direcțiile de acțiune strategică menționate de Comisia Europeană în ceea ce privește finanțarea din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020 (v. caseta):

- Inovare şi cercetare;

- Agenda digitală;

- Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

- Economie cu emisii reduse de carbon.

 

Care sunt obiectivele, axele prioritare, solicitanții eligibili și bugetul?

În acest context, POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin

sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Aceste obiective sunt traduse în 11 axe prioritare (plus o axă de asistență tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuția națională:

  • Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic
  • Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
  • Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de   carbon
  • Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
  • Axa prioritară 5: Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
  • Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională
  • Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
  • Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
  • Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
  • Axa prioritară 10: Îmbunătățirea infrastructurii educaționale
  • Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară
  • Axa prioritară 12: Asistență tehnică

 

 

Potenţiali beneficiari :
 Axa 1: Entități juridic constituite care desfășoară sau își creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic
 Axa 2: IMM – uri, incubatoare, acceleratoare de afaceri
 Axa 3: Autorități publice centrale și locale
 Axa 4: Autorități publice locale – mediul urban
 Axa 5: Autorităţi ale administraţiei publice locale și centrale, unităţi de cult, definite conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul juridic al cultelor – UC; ONG–uri; parteneriate între aceste entități
 Axa 6: Autorități publice locale (CJ), UAT , Parteneriate între UAT-uri (UAT judeţ şi UAT oraş/municipiu/comună)
 Axa 7: UAT-uri, parteneriate între UAT-uri
 Axa 8: Autorități publice locale, furnizori de servicii sociale de drept public și privat, acreditați conform legii, parteneriate
 Axa 9: Parteneriate (grup de acțiune locală) între: reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție
 Axa10: Unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi și instituții ale administraţiei publice), instituţii de învăţământ superior de stat
 Axa 11: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară
 Axa 12: Autoritatea de management POR, organisme intermediare POR

 

Ce aduce nou POR 2014-2020?

Programul Operaţional Regional 2014-2020 include de două ori mai multe axe, o alocare financiară cu 70% mai mare faţă de perioada anterioară de programare bugetară, tipuri noi de investiţii şi, cel mai important, ţinte şi indicatori mai clar definiţi și monitorizați.  

 

è Mai mulți bani și mai multe domenii de finanțare

Spre deosebire de perioada anterioară de programare bugetară, noul POR 2014-2020 are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro, cu 3,54 miliarde de euro mai mult decât Regio 2007–2013, și un număr dublu de axe prioritare – 12 față de 6.

 

è Noi tipuri de investiţii finanțate:

  • cercetare, dezvoltare și inovare pentru IMM, prin centre de transfer tehnologic: o primă problemă evidenţiată în analizele efectuate pentru alcătuirea noului program o constituie transferul limitat al rezultatelor cercetării în piaţă şi nivelul scăzut de asimilare a inovării în firme. Astfel, proporţia IMM-urilor care au introdus un produs sau un proces inovator este sub 3%, ceea ce este extrem de puţin. Mai mult, două treimi dintre întreprinderile noi dispar în primul an de viaţă. Centrele de transfer tehnologic (CTT) constituie una dintre noutățile absolute ale noului program, ca tip de investiții care stimulează inovarea, pentru a introduce în circuitul economic rezultatele cercetării, transformate în produse, procese și servicii noi sau îmbunătățite. Astfel, potențialii beneficiari ai fondurilor europene vor fi toate acele entități juridice care fac transfer tehnologic, conform legislației în vigoare, respectiv OUG 57/2002 și HG 406/2003.
  • incubatoare de afaceri: pe lângă sprijinul oferit direct companiilor, se vor acorda facilități pentru companii nou înfiinţate prin intermediul incubatoarelor de afaceri.  
  • eficienţa energetică, inclusiv a clădirilor publice: fondul de clădiri din România a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea acestuia a fost neglijată. Performanța energetică a clădirilor este foarte slabă, ceea ce duce la utilizarea ineficientă a energiei. Dacă prin Regio 2007-2013 s-a început anveloparea blocurilor de locuinţe şi refacerea izolaţiilor acestora, prin POR 2014-2020 se vor  finanța proiecte complexe ce presupun folosirea unor tehnologii noi, care să crească eficienţa energetică: noi tipuri de circuite electrice, instalaţii de încălzire, ventilaţie, etc. . Pe lângă clădirile rezidenţiale, noul program include acum în proiectele de eficiență energetică  şi clădirile publice, precum și iluminatul public.
  • creșterea mobilității urbane: scopul este acela de a avea un transport eficient, care să-i determine pe cetăţeni să renunţe la maşina personală şi să apeleze la transportul public, cât mai prietenos cu mediul. Astfel, investițiile se vor adresa inclusiv transportului public electric și nemotorizat, precum şi construirii unei infrastructuri necesare funcţionării acestuia (ex. staţii de alimentare electrice). Toate acestea se vor derula pe baza planurilor de mobilitate urbană durabilă, obligatorii pentru fiecare oraș.
  • infrastructura educaţională pentru preșcolari: spre deosebire de Regio 2007-2013, când se modernizau sau reabilitau doar structuri din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi universitar, noul program include şi reabilitarea şi modernizarea clădirilor utilizate în educaţia ante şi preşcolară (creșe și grădinițe).
  • infrastructura de sănătate - construirea şi dotarea spitalelor regionale:  sănătatea va beneficia de construcția și echiparea a trei spitale regionale, precum și de reabilitarea și modernizarea unităților de primiri urgență din spitalele județene, ceea ce reprezință o noutate față de vechiul Regio în care se reabilitau și modernizau doar spitale și ambulatorii.
  • infrastructura socială - centre comunitare integrate socio-medicale care vor oferi atât servicii sociale, cât și medicale, față de centrele sociale reabilitate în programul Regio 2007-2013, prin care se ofereau doar servicii sociale.
  • infrastructura rutieră - modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene care fac legătura cu reţelele de transport european (TEN-T).
  • Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC): faţă de Regio 2007-2013, unde intervenţiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie de autorităţile publice locale, fie de reprezentanţi ai societăţii civile, noul Regio propune o abordare integrată. Astfel, comunitățile marginalizate vor putea implementa proiecte de incluziune socială şi combatere a sărăciei pe baza unor strategii de dezvoltare locală. Aceste proiecte pot primi finanțate din POR 2014-2020 (prin Axa Prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban) şi din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (Axa prioritară 5 - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității).
  • înregistrarea proprietăţilor din mediul rural în Sistemul Integrat de cadastru şi Carte Funciară: POR 2014-2020 va cofinanța, prin axa prioritară 11, o parte din Programul Național de Cadastru și Carte Funciară al României. În acest scop sunt alocate 300 de milioane de euro. Programul s-ar putea întinde pe 7-8 ani și ar urma să funcționeze pe principiul cadastrului general: realizarea cadastrului complet, intravilan/extravilan, pentru o unitate administrativ-teritorială.
  • Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI): acestea permit intervenţii concentrate şi corelate pe mai multe domenii dintr-o singură zonă, pentru dezvoltarea integrată a acesteia. Astfel, ITI Delta Dunării are alocate 411,81 milioane de euro din POR 2014-2020 (iar cu contribuția tuturor Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020 ar putea ajunge la 1 miliard de euro), pentru un areal format din 38 de unități administrativ teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta Dunării, din județul Tulcea și din nordul Județului Constanța.

În această zonă, POR 2014–2020 va oferi finanțare din următoarele axe prioritare:

Axa 2. Sprijinirea competitivității mediului de afaceri,

Axa 3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon,

Axa 5. Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural,

Axa 6. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională și locală,

Axa 7. Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului,

Axa 8. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale,

Axa 10. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

 è Noi tipuri de instrumente:

  • instrumentele financiare:în baza unor analize ex-ante vor fi identificate tipurile de instrumenete financiare relevante pentru investițiile POR 2014-2020, îndeosebi pentru sprijinirea IMM-urilor și investițiilor în eficiență energetică .

è Rezerva de performanţă: o noutate absolută este rezerva de performanţă a programului, în cuantum de 6%, care va putea fi folosită doar după 2018, când Comisia Europeană va evalua fiecare program în parte și va decide performanța obținută în utilizarea fondurilor puse la dispoziție.

è Fonduri pentru strategii de dezvoltare:

  • Vor fi rezervate sume dedicate pentru a finanţa strategii de dezvoltare în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ, care vor permite accesul la finanţare şi localităţilor din aria adiacentă.

 

è Noi elemente pentru conceperea proiectelor:

  • indicatori de proiect mai clari și strict monitorizați: spre deosebire de Regio 2007-2013, care era mai flexibil în ceea ce priveşte  indicatorii de proiect, în POR 2014-2020 aceştia sunt mult mai clar enunțați și strict monitorizați.
  • axarea pe proiecte integrate: o altă noutate este axarea pe proiecte integrate, care să multiplice efectele de dezvoltare.

è Un nou mod de lucru, prin simplificarea sistemului de implementare:

-      scurtarea perioadei de evaluare şi selecţie, prin cumularea unor etape (de exemplu: vizita la fața locului se va realiza în etapa de evaluare tehnică și financiară);

-      reducerea timpului alocat parcurgerii etapelor procedurale anterioare semnării contractului;

-      reducerea  numărului de documente necesare;

-      acordarea de punctaj suplimentar proiectelor aflate în fază avansată de execuţie;

-      atribuirea finanţării în baza studiului de fezabilitatesau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție;

-      utilizarea unui model de contract standard pentru toate prioritățile de investiție ale programului;

-      decontarea cererilor de plată, adiacent  procedurii  de  rambursare - o schimbare deja implementată pentru Regio 2007-2013, care a dus la creşterea nivelului de absorbţie.

 

Mai multe informații despre…

Dezvoltarea Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC)

Dezvoltarea Locala Plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC) este un instrument specific, care se utilizează la nivel subregional pentru a sprijini utilizarea integrată a fondurilor. Scopul principal este punerea eficientă în aplicare a strategiilor locale, elaborate de grupurile de acțiune locală, ținând cont de necesitățile și potențialul local.

Principalele componente sunt:

grupurile de acţiune locale (din care vor face parte reprezentanţi ai sectorului socio-economic public şi privat: companii, autorităţi locale, organizaţii comunitare, voluntari etc.),

strategiile de dezvoltare locală (acestea trebuie să definească exact zona şi populaţia şi să includă planuri de acţiune),

acoperirea zonei şi a populaţiei (minimum 20.000 de persoane, maximum 150.000).

Prin această strategie, comunităţile vor fi încurajate să colaboreze pentru identificarea propriilor nevoi de dezvoltare și a resurselor neutilizate.

vezi brosura Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității

Investiții Teritoriale Integrate (ITI)

Investițiile Teritoriale Integrate reprezintă un instrument de aplicare a strategiilor teritoriale într-o manieră integrată. Acestea nu constituie o operaţiune sau o prioritate secundară în cadrul unui program operaţional. În schimb, ITI permit statelor membre să pună în aplicare programe operaţionale la nivel intersectorial şi să recurgă la finanţare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau ale mai multor programe operaţionale, pentru a asigura punerea în aplicare a unei strategii integrate pentru un teritoriu specific.

Astfel, ITI oferă statelor membre atât flexibilitate în ceea ce priveşte elaborarea programelor operaţionale, cât şi eficienţă în punerea în aplicare a unor acţiuni integrate, prin finanţare simplificată.

Trebuie subliniat că ITI nu pot fi utilizate în mod eficient decât dacă zona geografică în cauză are o strategie teritorială intersectorială integrată. Astfel, elementele-cheie ale unei ITI sunt:

un teritoriu desemnat şi o strategie de dezvoltare teritorială integrată;

un set de acţiuni care urmează să fie puse în aplicare.

Mai multe informații despre ITI: http://bit.ly/1K6D4b9 .

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României: http://bit.ly/1Lfj7hU.

ITI Delta Dunării: http://bit.ly/1ItQ84E.

Fondul european pentru dezvoltare regională (FEDR)

 

FEDR îşi concentrează investiţiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de "concentrare tematică":

-      Inovare şi cercetare;

-      Agenda digitală;

-      Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

-      Economie cu emisii reduse de carbon.

Resursele FEDR alocate acestor priorităţi depind de categoria regiunii:

-      În regiunile mai dezvoltate, cel puţin 80% din fonduri trebuie să se concentreze pe cel puţin două dintre aceste priorităţi;

-      În regiunile de tranziţie, concentrarea este de 60% din fonduri;

-      În regiunile mai puţin dezvoltate concentrarea este de 50%.

În plus, unele resurse FEDR trebuie să fie canalizate în mod specific spre proiectele legate de o economie cu emisii reduse de carbon:

-      Regiunile mai dezvoltate: 20%;

-      Regiunile de tranziţie: 15%; şi

-      Regiunile mai puţin dezvoltate: 12%.

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006: http://bit.ly/1K2jZHl.

Mai multe informații: http://bit.ly/1QLPxFp.

Strategia Europa 2020 (Strategia UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii)

Europa 2020, lansată în anul 2010, este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană își propune să sprijine creșterea economică și ocuparea forței de muncă, printr-o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitul anului 2020, UE şi-a fixat cinci obiective esenţiale referitoare la: ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie/climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei.

Cele cinci obiective sunt sprijinite de șapte inițiative prin care UE și autoritățile naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020: inovarea, economia digitală, ocuparea forței de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei și eficiența energetică.

Alte mecanisme existente la nivelul UE, cum ar fi Piața Unică europeană, Bugetul UE și Agenda externă a UE contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Strategia Europa 2020 este pusă în aplicare și monitorizată în cadrul Semestrului european, ciclul anual de coordonare a politicilor bugetare și economice.

În martie 2014, Comisia a publicat o comunicare în care se face bilanțul Strategiei Europa 2020, la patru ani de la lansarea sa. În mai 2014, a fost lansată o consultare publică ale cărei rezultate vor fi integrate în evaluarea intermediară a Strategiei Europa 2020.

Mai multe informații: http://bit.ly/1I8Te2l.